35 de state membre ale ONU susţin sau combat în faţa CIJ proclamarea independenţei Kosovo

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a confirmat - , la Haga - că a primit de la Pristina şi de la Belgrad argumentele guvernelor respective pro sau împotriva declaraţiei unilaterale de independenţă a provinciei sârbe Kosovo, supusă pentru aviz acestei curţi, informează Agerpres.

"35 de state membre ale ONU au depus observaţii în scris" cu privire la această problemă, afirmă CIJ într-un comunicat. Pristina şi Belgrad au anunţat- data limită pentru depunerea actelor - că şi-au remis dosarele Curţii.

Adunarea generală a ONU solicitase CIJ - în octombrie 2008 - ca, în calitatea sa de cel mai înalt organ judiciar al ONU, să precizeze dacă declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo în februarie 2008 "se conformează dreptului internaţional".

În afară de Serbia şi Kosovo, au mai depus argumente pro sau contra declaraţiei respective Franţa, Cipru, China, Germania, Rusia, Marea Britanie, SUA, România.

Proclamarea independenţei Kosovo a fost recunoscută până în prezent de 57 de ţări în lume, între care SUA şi 22 (din cele 27) ţări membre ale UE, dar nu şi de Rusia, Serbia, România şi de alte peste 130 de ţări membre ale ONU.

Avizul CIJ asupra legalităţii independenţei Kosovo nu este aşteptat înainte de anul 2010, potrivit unor surse diplomatice. El nu va avea un caracter constrângător, dar Belgradul speră că un aviz favorabil poziţiei sale îi va permite să înceapă negocieri cu privire la viitorul statut al Kosovo. Pentru Pristina, dimpotrivă, de la independenţă nu există cale de întoarcere.

Tadic cheamă ţările care nu au recunoscut Kosovo să rămână pe poziţie până la decizia CIJ

"Toate statele membre ale ONU trebuie să respecte faptul că CIJ va statua asupra acestei decizii şi nimeni nu trebuie să decidă dinainte de deliberările sale", a declarat Tadic în timpul unei dezbateri asupra Kosovo în Consiliul de Securitate.

"În consecinţă, a adăugat el, noi dorim ca noi recunoaşteri să nu mai fie încurajate. Chem toate statele membre care nu au recunoscut declaraţia unilaterală de independenţă /a Kosovo/ să rămână pe această poziţie atât timp cât Curtea nu va statua".

Tadic a afirmat că în pofida declaraţiei unilaterale 'ilegale' de independenţă, 'Kosovo nu este un stat'. El a citat faptul că numărul de sârbi din Kosovo şi de alţi membri de minorităţi nealbaneze care se întorc să trăiască acolo după ce au fugit este 'foarte mic'.

Preşedintele sârb Boris Tadic a chemat la ONU ţările care nu au recunoscut independenţa Kosovo să rămână pe aceeaşi poziţie până când Curtea Internaţională de Justiţie /CIJ/ nu se va pronunţa asupra legalităţii acestei independenţe, transmit Reuters şi AFP.

"Chiar şi astăzi, sârbii din Kosovo nu au nici securitate, nici libertate de mişcare, nici stat de drept, nici apă sau electricitate", a deplâns el.

"Serbia, precum şi unii membri ai Uniunii Europene /UE/ se confruntă cu grave probleme ce decurg din activităţi ale mafiei albaneze din Kosovo, specializată în trafic de droguri, de fiinţe umane şi de arme", a acuzat Tadic.

În replică, ministrul de externe al Kosovo Skender Hyseni a acuzat Belgradul că sprijină 'structuri paralele ilegale care îi exploatează pe membrii minorităţii sârbe' ce trăieşte în Kosovo.

"Anarhia, beneficiind de sprijinul evident al autorităţilor de la Belgrad, a făcut din această parte a Kosovo un sanctuar pentru a se comite tot felul de activităţi economice criminale şi ilegale", a adăugat el.

Spania îşi va retrage militarii din Kosovo până la sfârşitul verii

Guvernul spaniol a confirmat duminică faptul că va retrage majoritatea celor 600 de militari din Kosovo până la sfârşitul acestei veri, contrar celor sugerate anterior, când Madridul a spus că trupele ar putea sta mai mult în regiune, relatează Reuters, preluată de NewsIn.

Un purtător de cuvânt al biroului premierului a spus că programul retragerii trupelor este flexibil şi că acest proces probabil se va încheia peste 18 luni.

Ulterior, un purtător de duvânt al guvernului a spus că acest lucru nu este adevărat. "Declaraţia Ministerului Apărării este cuvântul hotărâtor pe această temă", a spus el. Ministerul Apărării a reiterat că majoritatea militarilor spanioli din Kosovo vor pleca aşa cum a stabilit iniţial ministrul apărării, Carme Chacon, care a spus că trupele se vor retrage până la sfârşitul verii.

"Contingentul spaniol va reveni acasă într-un mod organizat şi flexibil, aşa că majoritatea militarilor se vor întoarce în perioada precizată de ministru", potrivit ministerului.

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a criticat Spania pentru că a anunţat retragerea înainte de un acord cu KFOR, iar SUA s-au declarat "profund dezamăgite" de decizia Madridului.

"Carme Chacon se va întâlni cu secretarul general al NATO săptămâna aceasta, pentru a-i explica motivele retragerii", a declarat un purtător de cuvânt al biroului premierului.

Cotidianul El Pais afirmă că Bernardino Leon, mâna dreaptă a premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero, a promis, într-o discuţie cu consilierul pentru securitate naţională al lui Barack Obama, generalul James Jones, că retragerea va fi "coordonată cu aliaţii" şi nu va fi pripită. "Soldaţii spanioli ar putea rămâne încă un an în Kosovo, pentru a asigura securitatea în puncte sensibile, precum mănăstirile ortodoxe şi enclavele sârbe", scria El Pais. La rândul său, El Mundo afirma că retragerea a fost de fapt "amânată sine die".