Obama numeşte ambasadori în Franţa, Japonia, India, Brazilia, Vatican şi Kosovo

Preşedintele american Barack Obama a numit ambasadori în Franţa, Japonia, India, Brazilia, Vatican şi Kosovo.

În Franţa, preşedintele l-a numit pe Charles Rivkin, director general al companiei de producţie din domeniul audiovizualului Wildbrain, se arată într-un comunicat al Casei Albe. Rivkin a preluat în 2005 conducerea acestei companii de producţii de televiziune şi cinematografice, potrivit Preşedinţiei. El a condus şi compania Jim Henson, specializată în animaţie, înfiinţată de creatorul Muppet Show.

Rivkin este membru al Consliului pentru securitate internă al Casei Albe, care consiliază administraţia americană în legătură cu subiectele care ţin de securitatea internă.

Absolvent de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale al prestigioasei universităţi Yale, el şi-a făcut masterul la Harvard
El decernează în fiecare an Rivkin Award reprezentanţilor din Departamentul de Stat care au dat dovadă de opoziţie constructivă, potrivit Casei Albe.

Dacă numirea va fi aprobată de Senat, îi va urma la Paris lui Craig Stapleton.

Obama a numit şi alţi ambasadori miercuri, printre care John Roos în Japonia. Numirea acestui avocat specializat în tehnologie "va consolida parteneriatele" americane "în străinătate, în această perioadă critică pentru lume şi pentru ţară", a comentat Obama în comunicat.

Un fost membru al Congresului, Timothy Roemer, a fost numit ambasador în India, iar Thomas Shannon, diplomat de carieră, ambasador în Brazilia.

Miguel Diaz, profesor de teologie de origine hispanică, a fost numit ambasador la Vatican, iar Christopher William Dell, fost diplomat la Kabul şi fost şef de misiune la Priştina, a fost numit ambasador al Statelor Unite în Kosovo.






.

26 de persoane au fost rănite în urma unor ciocniri între sârbi şi poliţie, în Kosovo

Douăzeci şi şase de persoane, dintre care 21 de poliţişti, au fost rănite în urma unor ciocniri cu sârbii din estul Kosovo, a anunţat luni poliţia într-un comunicat, transmite AFP."21 de poliţişti au fost răniţi, majoritatea uşor. Un poliţist, grav rănit, a fost internat", se arată în comunicatul care precizează că viaţa agentului nu este în pericol.Cinci sârbi au fost răniţi în urma acestui incident, a anunţat medicul Zaoran Maksimovici, din Ranilug, localitate aflată la circa 50 de kilometri est de Priştina.Potrivit poliţiei, incidentul s-a produs când 300 de sârbi au blocat drumul care leagă estul Kosovo de Serbia, pentru a protesta faţă de Compania de distribuţie a energiei electrice din Kosovo (KEK),care a întrerupt electricitatea în satul lor.
KEK a luat această măsură după ce sătenii au refuzat să îşi plătească facturile.Poliţia le-a cerut manifestanţilor "să deschidă drumul pentru trafic şi să folosească alte spaţii pentru a protesta, dar mulţimea a devenit violentă, a refuzat să se împrăştie şi a început să arunce cu pietre, cu sticle şi cu cocteiluri molotov" în forţele de ordine, potrivit comunicatului.Cinci persoane, dintre care o femeie, au fost arestate, potrivit aceleiaşi surse.Sârbii refuză să îşi plătească facturile către compania kosovară, afirmând că aceasta reprezintă statul independent Kosovo, pe care nici Belgradul, nici ei nu îl recunosc.După proclamarea independenţei sale, Kosovo a fost recunoscut de 58 de ţări, printre care Statele Unite şi majoritatea membrilor Uniunii Europene. Serbia, susţinută de Rusia, se opune vehement acestei independenţe.

Poliţişti kosovari, răniţi de manifestanţi sârbi

Zece poliţişti kosovari au fost răniţi uşor duminică de sârbii din estul Kosovo, care au aruncat cu pietre asupra forţelor de ordine, potrivit AP. Manifestanţii erau nemulţumiţi de probleme apărute în alimentarea cu electricitate

Ismet Hashani, purtătorul de cuvânt al forţei de poliţie regionale, susţine că circa 300 de sârbi s-au adunat la Donje Korminjane, un sat din estul Kosovo. Sârbii erau nemulţumiţi că se oprise alimentarea cu curent electric. Ei nu plătiseră factura companiei de electricitate kosovare, susţinând că vor ca Serbia să le furnizeze acest serviciu. Manifestanţii au blocat o autostradă şi au aruncat cu pietre şi alte obiecte contondente în poliţişti. Protestele s-au extins şi în alte sate vecine înainte ca poliţia kosovară să aducă la faţa locului trupe suplimentare din alte oraşe şi să-i poată controla pe manifestanţi, a mai precizat sursa citată. Poliţia a închis zona pentru traficul civil.

11 mai 2009

Kosovo a devenit membru al Fondului Monetar International

Rusia şi Serbia s-au opus cererii formulate de Kosovo, conform unor oficiali americani şi ruşi. Serbia a cerut în scris celor 185 de membrii ai Fondului să respingă cererea. SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie au cerut ca statul să devină membru al FMI.Kosovo s-a desprins de Serbia în februarie 2008 şi a aplicat imediat pentru aderarea la FMI, chiar dacă nu este stat membru al Naţiunilor Unite. FMI a recunoscut independenţa Kosovo anul trecut şi a anunţat că va lua în considerare aplicaţia de aderare "la momentul potrivit", considerând Kosovo un stat suveran balcanic.Fiind timp de zeci de ani cea mai săracă regiune din Iugoslavia, Kosovo îşi revine încă după războiul din 1998-1999, când NATO a bombardat regiunea pentru a alunga forţele sârbe. Rata şomajului este estimată la 45%.Separarea Kosovo de Serbia a fost recunoscută de 58 de state, inclusiv de Statele Unite şi de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, ce deţin majoritatea drepturilor de vot în cadrul FMI. Kosovo a aplicat şi pentru statutul de membru al Băncii Mondiale. Rusia şi Serbia s-au opus cererii formulate de Kosovo, conform unor oficiali americani şi ruşi. Serbia a cerut în scris celor 185 de membrii ai Fondului să respingă cererea. SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie au cerut ca statul să devină membru al FMI.Kosovo s-a desprins de Serbia în februarie 2008 şi a aplicat imediat pentru aderarea la FMI, chiar dacă nu este stat membru al Naţiunilor Unite. FMI a recunoscut independenţa Kosovo anul trecut şi a anunţat că va lua în considerare aplicaţia de aderare "la momentul potrivit", considerând Kosovo un stat suveran balcanic.Fiind timp de zeci de ani cea mai săracă regiune din Iugoslavia, Kosovo îşi revine încă după războiul din 1998-1999, când NATO a bombardat regiunea pentru a alunga forţele sârbe. Rata şomajului este estimată la 45%.Separarea Kosovo de Serbia a fost recunoscută de 58 de state, inclusiv de Statele Unite şi de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, ce deţin majoritatea drepturilor de vot în cadrul FMI. Kosovo a aplicat şi pentru statutul de membru al Băncii Mondiale.

Un convoi de militari români a fost atacat în Kosovo

1 mai 2009

Un convoi de militari români a fost atacat în Kosovo, în noaptea de joi spre vineri, cu cocteiluri Molotov în împrejurimile localităţii Boşniacika Mahala, de un grup de persoane ale căror identitate nu a fost încă aflată, informează RTV.
Convoiul se deplasa spre Kosovska Mitroviţa, oraş divizat etnic din sudul Kosovo, unde poliţiştii urmau să preia o misiune de pază a tribunalelor din partea nordică a oraşului
Convoiul românesc face parte din cadrul Misiunii UE în Kosovo (EULEX), iar poliţiştii mergeau să îşi preia atribuţiile la tribunalele din partea de nord a oraşului. În urma incidentului niciun militar român din convoiul atacat nu a fost rănit. Poliţia a deschis o anchetă în acest caz.

35 de state membre ale ONU susţin sau combat în faţa CIJ proclamarea independenţei Kosovo

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a confirmat - , la Haga - că a primit de la Pristina şi de la Belgrad argumentele guvernelor respective pro sau împotriva declaraţiei unilaterale de independenţă a provinciei sârbe Kosovo, supusă pentru aviz acestei curţi, informează Agerpres.

"35 de state membre ale ONU au depus observaţii în scris" cu privire la această problemă, afirmă CIJ într-un comunicat. Pristina şi Belgrad au anunţat- data limită pentru depunerea actelor - că şi-au remis dosarele Curţii.

Adunarea generală a ONU solicitase CIJ - în octombrie 2008 - ca, în calitatea sa de cel mai înalt organ judiciar al ONU, să precizeze dacă declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo în februarie 2008 "se conformează dreptului internaţional".

În afară de Serbia şi Kosovo, au mai depus argumente pro sau contra declaraţiei respective Franţa, Cipru, China, Germania, Rusia, Marea Britanie, SUA, România.

Proclamarea independenţei Kosovo a fost recunoscută până în prezent de 57 de ţări în lume, între care SUA şi 22 (din cele 27) ţări membre ale UE, dar nu şi de Rusia, Serbia, România şi de alte peste 130 de ţări membre ale ONU.

Avizul CIJ asupra legalităţii independenţei Kosovo nu este aşteptat înainte de anul 2010, potrivit unor surse diplomatice. El nu va avea un caracter constrângător, dar Belgradul speră că un aviz favorabil poziţiei sale îi va permite să înceapă negocieri cu privire la viitorul statut al Kosovo. Pentru Pristina, dimpotrivă, de la independenţă nu există cale de întoarcere.

Tadic cheamă ţările care nu au recunoscut Kosovo să rămână pe poziţie până la decizia CIJ

"Toate statele membre ale ONU trebuie să respecte faptul că CIJ va statua asupra acestei decizii şi nimeni nu trebuie să decidă dinainte de deliberările sale", a declarat Tadic în timpul unei dezbateri asupra Kosovo în Consiliul de Securitate.

"În consecinţă, a adăugat el, noi dorim ca noi recunoaşteri să nu mai fie încurajate. Chem toate statele membre care nu au recunoscut declaraţia unilaterală de independenţă /a Kosovo/ să rămână pe această poziţie atât timp cât Curtea nu va statua".

Tadic a afirmat că în pofida declaraţiei unilaterale 'ilegale' de independenţă, 'Kosovo nu este un stat'. El a citat faptul că numărul de sârbi din Kosovo şi de alţi membri de minorităţi nealbaneze care se întorc să trăiască acolo după ce au fugit este 'foarte mic'.

Preşedintele sârb Boris Tadic a chemat la ONU ţările care nu au recunoscut independenţa Kosovo să rămână pe aceeaşi poziţie până când Curtea Internaţională de Justiţie /CIJ/ nu se va pronunţa asupra legalităţii acestei independenţe, transmit Reuters şi AFP.

"Chiar şi astăzi, sârbii din Kosovo nu au nici securitate, nici libertate de mişcare, nici stat de drept, nici apă sau electricitate", a deplâns el.

"Serbia, precum şi unii membri ai Uniunii Europene /UE/ se confruntă cu grave probleme ce decurg din activităţi ale mafiei albaneze din Kosovo, specializată în trafic de droguri, de fiinţe umane şi de arme", a acuzat Tadic.

În replică, ministrul de externe al Kosovo Skender Hyseni a acuzat Belgradul că sprijină 'structuri paralele ilegale care îi exploatează pe membrii minorităţii sârbe' ce trăieşte în Kosovo.

"Anarhia, beneficiind de sprijinul evident al autorităţilor de la Belgrad, a făcut din această parte a Kosovo un sanctuar pentru a se comite tot felul de activităţi economice criminale şi ilegale", a adăugat el.