Obama numeşte ambasadori în Franţa, Japonia, India, Brazilia, Vatican şi Kosovo

Preşedintele american Barack Obama a numit ambasadori în Franţa, Japonia, India, Brazilia, Vatican şi Kosovo.

În Franţa, preşedintele l-a numit pe Charles Rivkin, director general al companiei de producţie din domeniul audiovizualului Wildbrain, se arată într-un comunicat al Casei Albe. Rivkin a preluat în 2005 conducerea acestei companii de producţii de televiziune şi cinematografice, potrivit Preşedinţiei. El a condus şi compania Jim Henson, specializată în animaţie, înfiinţată de creatorul Muppet Show.

Rivkin este membru al Consliului pentru securitate internă al Casei Albe, care consiliază administraţia americană în legătură cu subiectele care ţin de securitatea internă.

Absolvent de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale al prestigioasei universităţi Yale, el şi-a făcut masterul la Harvard
El decernează în fiecare an Rivkin Award reprezentanţilor din Departamentul de Stat care au dat dovadă de opoziţie constructivă, potrivit Casei Albe.

Dacă numirea va fi aprobată de Senat, îi va urma la Paris lui Craig Stapleton.

Obama a numit şi alţi ambasadori miercuri, printre care John Roos în Japonia. Numirea acestui avocat specializat în tehnologie "va consolida parteneriatele" americane "în străinătate, în această perioadă critică pentru lume şi pentru ţară", a comentat Obama în comunicat.

Un fost membru al Congresului, Timothy Roemer, a fost numit ambasador în India, iar Thomas Shannon, diplomat de carieră, ambasador în Brazilia.

Miguel Diaz, profesor de teologie de origine hispanică, a fost numit ambasador la Vatican, iar Christopher William Dell, fost diplomat la Kabul şi fost şef de misiune la Priştina, a fost numit ambasador al Statelor Unite în Kosovo.






.

26 de persoane au fost rănite în urma unor ciocniri între sârbi şi poliţie, în Kosovo

Douăzeci şi şase de persoane, dintre care 21 de poliţişti, au fost rănite în urma unor ciocniri cu sârbii din estul Kosovo, a anunţat luni poliţia într-un comunicat, transmite AFP."21 de poliţişti au fost răniţi, majoritatea uşor. Un poliţist, grav rănit, a fost internat", se arată în comunicatul care precizează că viaţa agentului nu este în pericol.Cinci sârbi au fost răniţi în urma acestui incident, a anunţat medicul Zaoran Maksimovici, din Ranilug, localitate aflată la circa 50 de kilometri est de Priştina.Potrivit poliţiei, incidentul s-a produs când 300 de sârbi au blocat drumul care leagă estul Kosovo de Serbia, pentru a protesta faţă de Compania de distribuţie a energiei electrice din Kosovo (KEK),care a întrerupt electricitatea în satul lor.
KEK a luat această măsură după ce sătenii au refuzat să îşi plătească facturile.Poliţia le-a cerut manifestanţilor "să deschidă drumul pentru trafic şi să folosească alte spaţii pentru a protesta, dar mulţimea a devenit violentă, a refuzat să se împrăştie şi a început să arunce cu pietre, cu sticle şi cu cocteiluri molotov" în forţele de ordine, potrivit comunicatului.Cinci persoane, dintre care o femeie, au fost arestate, potrivit aceleiaşi surse.Sârbii refuză să îşi plătească facturile către compania kosovară, afirmând că aceasta reprezintă statul independent Kosovo, pe care nici Belgradul, nici ei nu îl recunosc.După proclamarea independenţei sale, Kosovo a fost recunoscut de 58 de ţări, printre care Statele Unite şi majoritatea membrilor Uniunii Europene. Serbia, susţinută de Rusia, se opune vehement acestei independenţe.

Poliţişti kosovari, răniţi de manifestanţi sârbi

Zece poliţişti kosovari au fost răniţi uşor duminică de sârbii din estul Kosovo, care au aruncat cu pietre asupra forţelor de ordine, potrivit AP. Manifestanţii erau nemulţumiţi de probleme apărute în alimentarea cu electricitate

Ismet Hashani, purtătorul de cuvânt al forţei de poliţie regionale, susţine că circa 300 de sârbi s-au adunat la Donje Korminjane, un sat din estul Kosovo. Sârbii erau nemulţumiţi că se oprise alimentarea cu curent electric. Ei nu plătiseră factura companiei de electricitate kosovare, susţinând că vor ca Serbia să le furnizeze acest serviciu. Manifestanţii au blocat o autostradă şi au aruncat cu pietre şi alte obiecte contondente în poliţişti. Protestele s-au extins şi în alte sate vecine înainte ca poliţia kosovară să aducă la faţa locului trupe suplimentare din alte oraşe şi să-i poată controla pe manifestanţi, a mai precizat sursa citată. Poliţia a închis zona pentru traficul civil.

11 mai 2009

Kosovo a devenit membru al Fondului Monetar International

Rusia şi Serbia s-au opus cererii formulate de Kosovo, conform unor oficiali americani şi ruşi. Serbia a cerut în scris celor 185 de membrii ai Fondului să respingă cererea. SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie au cerut ca statul să devină membru al FMI.Kosovo s-a desprins de Serbia în februarie 2008 şi a aplicat imediat pentru aderarea la FMI, chiar dacă nu este stat membru al Naţiunilor Unite. FMI a recunoscut independenţa Kosovo anul trecut şi a anunţat că va lua în considerare aplicaţia de aderare "la momentul potrivit", considerând Kosovo un stat suveran balcanic.Fiind timp de zeci de ani cea mai săracă regiune din Iugoslavia, Kosovo îşi revine încă după războiul din 1998-1999, când NATO a bombardat regiunea pentru a alunga forţele sârbe. Rata şomajului este estimată la 45%.Separarea Kosovo de Serbia a fost recunoscută de 58 de state, inclusiv de Statele Unite şi de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, ce deţin majoritatea drepturilor de vot în cadrul FMI. Kosovo a aplicat şi pentru statutul de membru al Băncii Mondiale. Rusia şi Serbia s-au opus cererii formulate de Kosovo, conform unor oficiali americani şi ruşi. Serbia a cerut în scris celor 185 de membrii ai Fondului să respingă cererea. SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie au cerut ca statul să devină membru al FMI.Kosovo s-a desprins de Serbia în februarie 2008 şi a aplicat imediat pentru aderarea la FMI, chiar dacă nu este stat membru al Naţiunilor Unite. FMI a recunoscut independenţa Kosovo anul trecut şi a anunţat că va lua în considerare aplicaţia de aderare "la momentul potrivit", considerând Kosovo un stat suveran balcanic.Fiind timp de zeci de ani cea mai săracă regiune din Iugoslavia, Kosovo îşi revine încă după războiul din 1998-1999, când NATO a bombardat regiunea pentru a alunga forţele sârbe. Rata şomajului este estimată la 45%.Separarea Kosovo de Serbia a fost recunoscută de 58 de state, inclusiv de Statele Unite şi de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, ce deţin majoritatea drepturilor de vot în cadrul FMI. Kosovo a aplicat şi pentru statutul de membru al Băncii Mondiale.

Un convoi de militari români a fost atacat în Kosovo

1 mai 2009

Un convoi de militari români a fost atacat în Kosovo, în noaptea de joi spre vineri, cu cocteiluri Molotov în împrejurimile localităţii Boşniacika Mahala, de un grup de persoane ale căror identitate nu a fost încă aflată, informează RTV.
Convoiul se deplasa spre Kosovska Mitroviţa, oraş divizat etnic din sudul Kosovo, unde poliţiştii urmau să preia o misiune de pază a tribunalelor din partea nordică a oraşului
Convoiul românesc face parte din cadrul Misiunii UE în Kosovo (EULEX), iar poliţiştii mergeau să îşi preia atribuţiile la tribunalele din partea de nord a oraşului. În urma incidentului niciun militar român din convoiul atacat nu a fost rănit. Poliţia a deschis o anchetă în acest caz.

35 de state membre ale ONU susţin sau combat în faţa CIJ proclamarea independenţei Kosovo

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a confirmat - , la Haga - că a primit de la Pristina şi de la Belgrad argumentele guvernelor respective pro sau împotriva declaraţiei unilaterale de independenţă a provinciei sârbe Kosovo, supusă pentru aviz acestei curţi, informează Agerpres.

"35 de state membre ale ONU au depus observaţii în scris" cu privire la această problemă, afirmă CIJ într-un comunicat. Pristina şi Belgrad au anunţat- data limită pentru depunerea actelor - că şi-au remis dosarele Curţii.

Adunarea generală a ONU solicitase CIJ - în octombrie 2008 - ca, în calitatea sa de cel mai înalt organ judiciar al ONU, să precizeze dacă declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo în februarie 2008 "se conformează dreptului internaţional".

În afară de Serbia şi Kosovo, au mai depus argumente pro sau contra declaraţiei respective Franţa, Cipru, China, Germania, Rusia, Marea Britanie, SUA, România.

Proclamarea independenţei Kosovo a fost recunoscută până în prezent de 57 de ţări în lume, între care SUA şi 22 (din cele 27) ţări membre ale UE, dar nu şi de Rusia, Serbia, România şi de alte peste 130 de ţări membre ale ONU.

Avizul CIJ asupra legalităţii independenţei Kosovo nu este aşteptat înainte de anul 2010, potrivit unor surse diplomatice. El nu va avea un caracter constrângător, dar Belgradul speră că un aviz favorabil poziţiei sale îi va permite să înceapă negocieri cu privire la viitorul statut al Kosovo. Pentru Pristina, dimpotrivă, de la independenţă nu există cale de întoarcere.

Tadic cheamă ţările care nu au recunoscut Kosovo să rămână pe poziţie până la decizia CIJ

"Toate statele membre ale ONU trebuie să respecte faptul că CIJ va statua asupra acestei decizii şi nimeni nu trebuie să decidă dinainte de deliberările sale", a declarat Tadic în timpul unei dezbateri asupra Kosovo în Consiliul de Securitate.

"În consecinţă, a adăugat el, noi dorim ca noi recunoaşteri să nu mai fie încurajate. Chem toate statele membre care nu au recunoscut declaraţia unilaterală de independenţă /a Kosovo/ să rămână pe această poziţie atât timp cât Curtea nu va statua".

Tadic a afirmat că în pofida declaraţiei unilaterale 'ilegale' de independenţă, 'Kosovo nu este un stat'. El a citat faptul că numărul de sârbi din Kosovo şi de alţi membri de minorităţi nealbaneze care se întorc să trăiască acolo după ce au fugit este 'foarte mic'.

Preşedintele sârb Boris Tadic a chemat la ONU ţările care nu au recunoscut independenţa Kosovo să rămână pe aceeaşi poziţie până când Curtea Internaţională de Justiţie /CIJ/ nu se va pronunţa asupra legalităţii acestei independenţe, transmit Reuters şi AFP.

"Chiar şi astăzi, sârbii din Kosovo nu au nici securitate, nici libertate de mişcare, nici stat de drept, nici apă sau electricitate", a deplâns el.

"Serbia, precum şi unii membri ai Uniunii Europene /UE/ se confruntă cu grave probleme ce decurg din activităţi ale mafiei albaneze din Kosovo, specializată în trafic de droguri, de fiinţe umane şi de arme", a acuzat Tadic.

În replică, ministrul de externe al Kosovo Skender Hyseni a acuzat Belgradul că sprijină 'structuri paralele ilegale care îi exploatează pe membrii minorităţii sârbe' ce trăieşte în Kosovo.

"Anarhia, beneficiind de sprijinul evident al autorităţilor de la Belgrad, a făcut din această parte a Kosovo un sanctuar pentru a se comite tot felul de activităţi economice criminale şi ilegale", a adăugat el.

Spania îşi va retrage militarii din Kosovo până la sfârşitul verii

Guvernul spaniol a confirmat duminică faptul că va retrage majoritatea celor 600 de militari din Kosovo până la sfârşitul acestei veri, contrar celor sugerate anterior, când Madridul a spus că trupele ar putea sta mai mult în regiune, relatează Reuters, preluată de NewsIn.

Un purtător de cuvânt al biroului premierului a spus că programul retragerii trupelor este flexibil şi că acest proces probabil se va încheia peste 18 luni.

Ulterior, un purtător de duvânt al guvernului a spus că acest lucru nu este adevărat. "Declaraţia Ministerului Apărării este cuvântul hotărâtor pe această temă", a spus el. Ministerul Apărării a reiterat că majoritatea militarilor spanioli din Kosovo vor pleca aşa cum a stabilit iniţial ministrul apărării, Carme Chacon, care a spus că trupele se vor retrage până la sfârşitul verii.

"Contingentul spaniol va reveni acasă într-un mod organizat şi flexibil, aşa că majoritatea militarilor se vor întoarce în perioada precizată de ministru", potrivit ministerului.

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a criticat Spania pentru că a anunţat retragerea înainte de un acord cu KFOR, iar SUA s-au declarat "profund dezamăgite" de decizia Madridului.

"Carme Chacon se va întâlni cu secretarul general al NATO săptămâna aceasta, pentru a-i explica motivele retragerii", a declarat un purtător de cuvânt al biroului premierului.

Cotidianul El Pais afirmă că Bernardino Leon, mâna dreaptă a premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero, a promis, într-o discuţie cu consilierul pentru securitate naţională al lui Barack Obama, generalul James Jones, că retragerea va fi "coordonată cu aliaţii" şi nu va fi pripită. "Soldaţii spanioli ar putea rămâne încă un an în Kosovo, pentru a asigura securitatea în puncte sensibile, precum mănăstirile ortodoxe şi enclavele sârbe", scria El Pais. La rândul său, El Mundo afirma că retragerea a fost de fapt "amânată sine die".

Premierul din Kosovo crede ca Rusia va recunoaste independenta regiunii

Premierul kosovar Hashim Thaci a declarat ca se asteapta ca Rusia sa recunoasca independenta provinciei.


Thaci afirma ca liderii de la Moscova considera planul Ahtisaari drept cel care va consolida independenta provinciei. "Rusia este placut surprinsa de felul in care merg lucrurile in Kosovo. Guvernul rus este activ in procesul de-acolo. Autoritatile de la Moscova urmeaza sa recunoasca independenta Kosovo", a declarat premierul de la Pristina.

Thaci a precizat insa ca acest lucru nu se va intampla foarte curand, dar procesul ar putea fi accelerat de o potentiala recunoastere a independentei de catre Serbia.

In acelasi timp, Hashim Thaci nu a exclus ca noua republica sa fie recunoscuta de Rusia inainte ca autoritatile sarbe sa faca acest lucru.

"Independenta Kosovo este un proces ireversibil. Nu exista nicio forta care sa opreasca aceasta", a declarat Thaci, adugand ca este "pregatit" sa mearga la Belgrad pentru a discuta cu liderii Serbiei.

Liderii albanezi de la Pristina au declarat independenta Kosovo la 17 februarie 2008. Independenta regiunii nu a fost recunoscuta, printre altele, de Serbia si Rusia.

Kosovo nu va fi afiliat înainte de recunoaşterea de către ONU

Preşedintele Uniunii europene de fotbal (UEFA), Michel Platini, a declarat la Belgrad că Kosovo nu va putea fi afiliată la organizaţia pe care o conduce atâta timp cât nu este recunoscută de Organizaţia Naţiunilor Unite, potrivit Agerpres.

''Situaţia este foarte simplă, UEFA şi FIFA nu fac politică (...), singurul lucru pe care îl face UEFA ese de a respecta statutul UEFA. Iar statutul spune un lucru clar şi net, anume că pentru a fi afiliat la UEFA trebuie să fii recunoscut de ONU'', a declarat Platini la o conferinţă de presă.

Kosovo, care şi-a declarat independenţa faţă de Serbia acum ceva mai mult de un an, a fost recunoscut de peste 50 de state, între care şi SUA şi principalele ţări ale Uniunii europene. Serbia se opune din răsputeri independenţei Kosovo, considerând-o ilegală.

Preşedintele UEFA, în vizită la Belgrad, s-a întâlnit cu vicepremierul sârb şi ministru de interne Ivica Dacic, pentru convorbiri privitoare la mijloacele de combatere a violenţei pe stadioane. Pe de altă parte, el s-a întreţinut cu preşedintele Federaţiei sârbe de fotbal (FSS), Tomislav Karadzic, subiectul principal fiind proiectul construirii unei case a fotbalului sârb.

NATO urmăreşte reducerea efectivelor din Kosovo în termen de un an

Comandantul misiunii NATO în Kosovo, generalul italian Giuseppe Emilio Gay, a declarat într-un interviu acordat agenţiei de ştiri americane Associated Press, că Alianţa Nord-Atlantică analizează eventualitatea reducerii efectivelor forţelor de menţinere a păcii din Kosovo în termen de un an, relatează Agerpres.

Generalul Giuseppe Emilio Gay a afirmat că nu mai este necesar ca NATO să menţină 15.000 de militari în regiune. 'Intenţionăm să reducem numărul trupelor de aici', a menţionat el, fără a intra în detalii privitoare la cifrele avute în vedere, avansând totuşi ca dată limită pentru aceste schimbări sfârşitul anului în curs sau începutul lui 2010.

Reducerea forţelor NATO în regiunea separatistă a Serbiei e posibilă ca urmare a îmbunătăţirii generale securităţii, a apreciat oficialul militar al alianţei.

În momentul preluării controlului asupra Kosovo de la Serbia după campania de bombardamente de 78 de zile din 1999, NATO a desfăşurat în provincia separatistă 50.000 de militari.

Kosovo speră să intre în FMI şi Banca Mondială 'la sfârşitul lunii iunie

Kosovo urmează să se alăture Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM) la sfârşitul lunii iunie, a estimat la Londra ministrul afacerilor externe al Kosovo Skender Hyseni, citat de Agerpres.

''Negocieri intense sunt în curs cu FMI şi Banca Mondială. Eu cred că cel mai târziu la sfârşitul luni iunie Kosovo va fi un membru deplin al acestor două instituţii internaţionale majore'', a declarat şeful diplomaţiei din Kosovo în timpul unei vizite la Londra.

Kosovo, care a aniversat recent un an de la proclamarea unilaterală a independenţei faţă de Serbia, trebuie cu toate acestea să fie recunoscut de un număr mai mare de ţări pentru a deveni membru al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a recunoscut Hyseni într-un discurs în faţa centrului de reflecţie londonez Chatham House.

''Am încredere în faptul că din ce în ce mai multe recunoaşteri ale independenţei vor avea loc rapid'', a dat el asigurări, adăugând că speră ca până la sfârşitul lunii iunie, Kosovo să deschidă 18 misiuni diplomatice, contra 10 la ora actuală.

Printre altele, al a exprimat dorinţa de a vedea Kosovo membru al Naţiunilor Unite şi NATO.

Şeful diplomaţiei a subliniat de asemenea nevoia 'disperată' a Kosovo de investiţii străine. ''Kosovo are încă de îndeplinit o muncă semnificativă pentru a repara economia sa devastată, prost administrată timp de decenii şi sistematic distrusă. Cel mai tânăr stat din lume are o nevoie disperată de investiţii străine'', a spus el.

După declararea unilaterală a independenţei la 17 februarie 2008, 55 de ţări au recunoscut Kosovo.